„mare om, mare caracter…”

Mircea Dinescu ne-a arătat tuturor după 90 încoace, ce scurte sunt revoluţiile şi ce lungă poate fi burghezia. Poetul portofel, cum l-a poreclit CTP, îmbătrâneşte prost spre deosebire de vinul pe care-l cultivă. De fapt, pe Dinescu, cel mai bine l-a caracterizat regretatul poet Cezar Ivănescu, într-o emisiune al lui Dan Diaconescu. Cezar Ivănescu, care făcuse box în tinereţe, mărturisirea:  …” Tin minte că după Revoluţie m-am dus cu soţia mea în audienţă la Gabriel Liiceanu. Se lămurise şi el cum e cu Mircea Dinescu. Îi zic, dom’le, ăsta e un tip care cere tot timpul palme. Şi el zice aşa este şi n-ai cum să nu i le dai. Mulţi în tara asta te forţau să le dai palme. Lui Mircea Dinescu i-am dat palme de vreo trei ori. Dar n-are nici un efect, asta-i nenorocirea”.

About The Author